REVÉNT s. m. Plantă erbacee cu frunze mari și flori mici, verzui, cu rădăcina și rizomul cu un gust foarte amar, întrebuințate în medicină ca purgativ; rubarbă (Rheum officinale). ♦ Purgativ obținut din rădăcina și rizomul acestei plante. – Din tc. râvend.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REVÉNT m. Plantă erbacee legumicolă, cu tulpina înaltă, cu frunze mari și cu flori purpurii-închise, folosită în alimentație și în medicină; rubarbă. /<turc. revent
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REVÉNT s. (BOT.; Rheum officinale) rubarbă, (Transilv.) rabarbură.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
revént s. m. – Rubarbă (Rheum officinale, Rheum palmatum). – Var. ravent, ravend. Mr. răvente. Tc. ravend (Șeineanu, II, 300; Lokotsch 1711; Ronzevalle 94), cf. ngr. ῥαβέντι, bg., sb., rus. revent.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
revént s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REVÉNT (< tc.) s. n. Plantă din familia Polygonacee, cu frunze mari de 50-70 cm și cu flori verzui, mici: rabarbă, rubarbă. Pețiolul speciei Rheum rhabarbarum, cu gust dulce-acrișor, este folosit în alimentație (pentru compot, dulceață, jeleuri etc.). Se cultivă intens în țările din NV Europei, iar în România sporadic în grădini, îndeosebi în Transilvania. Rădăcina cărnoasă și rizomul napiform al speciilor înrudite R. officinale și R. palmatum cu un gust foarte amar, conțin principii active cu acțiune astringentă, antianemică, antiinflamatorie, purgativă etc.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
REVENT s.m. Plantă erbacee cu frunze mari, lucioase, ale cărei tije groase, roșcate și suculente, sunt comestibile (Rheum rhaponticum); se folosesc, mai ales în bucătăria germană (curățate de coaja exterioară, tăiate bucăți) pentru prepararea de compot, sos dulce-acrișor, dulceață și prăjituri; var. rubarbă (din fr. rhubarbe); pop. rabarbă, rabarbară (din germ. Rhabarber)
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ | Permalink