Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: reverend (titlu) (substantiv masculin) , reverend (adj.) (adjectiv)   
REVERÉND, reverenzi, s. m. Titlu dat preoților sau călugărilor; cuvios. ♦ Spec. Titlu dat pastorilor anglicani; persoană care poartă acest titlu. – Din fr. révérend, lat. reverendus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REVERÉND s.m. Titlu dat membrilor clerului catolic sau ai unor confesiuni reformate; cuvios, cucernic. ♦ Titlu dat pastorilor anglicani. [Cf. fr. révérend, lat. reverendus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REVERÉND s. m. titlu dat membrilor clerului catolic sau al unor confesiuni reformate. ◊ titlu dat pastorilor anglicani. (< fr. révérend, lat. reverendus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
reverénd (-dă), adj. – Demn de respect. Lat. reverendus (sec. XIX). – Der. reverendă, s. f. (sutană, anteriu; redingotă), din germ. Reverende, cf. pol. rewerenda (Tiktin); reverență, s. f., din fr. révérence.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
reverénd s. m., pl. reverénzi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REVERÉND ~zi m. 1) Titlu dat preoților și călugărilor creștini de anumite confesiuni. 2) Persoană căreia i se dă acest titlu. /<fr. révérend, lat. reverendus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)