Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: reîmpăduri (verb tranzitiv) , reîmpădurire (substantiv feminin)   
REÎMPĂDURÍRE, reîmpăduriri, s. f. Acțiunea de a reîmpăduri și rezultatul ei. – V. reîmpăduri.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
reîmpăduríre s. f. împădurire
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REÎMPĂDURÍ, reîmpăduresc, vb. IV. Tranz. A planta din nou o pădure, a împăduri din nou. – Re1- + împăduri.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A REÎMPĂDURÍ ~ésc tranz. A împăduri din nou. /re- + a împăduri
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
reîmpădurí vb. împăduri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)