RIBOZÓM, ribozomi, s. m. (Biol.) Particulă citoplasmatică de dimensiuni foarte mici, formată din proteine și acizi ribonucleici. – Din fr. ribosome.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RIBOZÓM s.m. (Biol.) Organit celular granular din citoplasmă, având un rol important în biosinteza proteinelor, în transmiterea caracterelor ereditare etc. [< germ. Ribosom].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RIBOZÓM s. m. organ celular granular din citoplasmă, important în biosinteza proteinelor, în transmiterea caracterelor ereditare etc., format din proteine și acizi ribonucleici. (< fr. ribosome)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ribozóm s. m., pl. ribozómi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RIBOZÓM (‹ germ., fr.) s. m. pl. (GENET.) Organit celular sferic, de mici dimensiuni, alcătuit din ARN (60%) și proteine (40%); sunt prezenți în număr mare în celulele vii, fie liberi în citoplasmă, fie atașați de membranele reticulului endoplasmatic, la nivelul lor având loc sinteza proteinelor. Sunt numiți și granulele sau corpusculii lui Palade, după numele savantului american de origine română G. Palade care i-a descoperit în 1953.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink