ROHÁTCĂ, rohătci, s. f. (Reg.) Barieră. – Din ucr. rohatka.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ROHÁTCĂ s. v. barieră.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rohátcă (rohắtci), s. f. – (Mold.) Poartă, vamă, barieră. Sl., cf. ceh. rohatka, rus. rogatka (Cihac, II, 312). – Der. rohătcar, s. m. (vămuitor).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
rohátcă s. f., g.-d. art. rohătcii; pl. rohătci/rohátce
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ROHÁTCĂ ~ătci f. 1) reg. Loc de intrare în oraș, unde se încasau taxele pentru mărfurile care se aduceau spre vânzare; barieră. 2) rar Bară cu care se închide trecerea peste un drum sau peste o cale ferată; barieră. [Pl. și rohatce] /<ucr., rus. rogatka
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink