ROMÁNȘĂ s. f. Ramură vestică a limbii retoromane. – Din fr. romanche.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ROMÁNȘĂ s.f. Dialect constituind ramura vestică a limbii retoromane. [< fr. romanche].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ROMÁNȘĂ s. f. ramura vestică a limbii retoromane. (< fr. romanche)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
románșă (limba) s. f., art. románșa, g.-d. art. románșei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
románș adj. m., s. m., pl. románși; adj. f., s. f. románșă, pl. románșe
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ROMÁNȘĂ (‹ fr.) Dialect din grupul vestic al dialectelor limbii retoromane (alături de dialectul retic), pe baza căruia s-a formar limba literară; din 1938, una dintre limbile naționale ale Elveției; c. 50.000 vorbitori.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink