Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
RONDÓU, rondouri, s. n. 1. Loc de formă circulară (amenajat în grădină, în piețe, în localuri). 2. Manevră de întoarcere a unei nave, prin care aceasta își schimbă direcția de înaintare cu un unghi de 180°. – Din fr. rondeau.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RONDÓU1 s.n. Loc circular (amenajat în grădini, în localuri). 2. Manevră de schimbare a direcției unei nave; semn care indică o dată sau de mai multe ori. [Pl. -uri. / < fr. rondeau].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RONDÓU2 s.n. Poezie cu formă fixă cultivată în Franța în sec. XV-XVI, alcătuită dintr-o cvinarie, un catren și o sextină, în care versurile finale, mai scurte, ale ultimelor două strofe sunt de fapt începutul primului vers al poeziei. [Pron. -dou, pl. -uri. / < fr. rondeau].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RONDÓU1 s. n. 1. loc circular (în grădini, în localuri). 2. schimbare cu 180ș a direcției unei nave; drumul descris de nava care execută o asemenea întoarcere. (< fr. rondeau)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RONDÓU2 s. n. poezie cu formă fixă, în Franța în sec. XV-XVI, dintr-o cvinarie, un catren și o sextină, în care versurile finale, mai scurte, ale ultimelor două strofe, reiau începutul primului vers al poeziei. (< fr. rondeau)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
rondóu (loc circular, manevră, poezie) s. n., art. rondóul; pl. rondóuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RONDÓU ~ri n. 1) rar Loc special amenajat (în grădini, localuri etc.) de formă circulară. ~ de dans. 2) Manevră de schimbare a direcției unei nave (în sens opus). /<fr. rondeau
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)