Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: ronja (verb tranzitiv) , ronjare (substantiv feminin)   
RONJÁRE, ronjări, s. f. Procedeu folosit în imprimarea desenelor pe țesături, care constă în aplicarea, pe țesăturile vopsite în prealabil, a unor reactivi (ronjanți) care au proprietatea de a înlătura culoarea, țesătura devenind albă pe porțiunile de aplicare a acestora. – Cf. fr. rongeage.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RONJÁRE s.f. Procedeu de imprimare a desenelor pe țesături, care constă în aplicarea pe țesătura vopsită a anumitor reactivi susceptibili de a distruge culoarea; corodare. [< fr. ronger].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RONJÁRE s. f. procedeu de imprimare a desenelor pe țesături prin aplicarea pe țesătura vopsită a anumitor reactivi susceptibili de a distruge culoarea. (după fr. rongeage)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ronjáre s. f., g.-d. art. ronjării; pl. ronjări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RONJÁ, ronjéz, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A coroda (3). – Din fr. ronger.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RONJÁ vb. I. tr. A coroda. [< fr. ronger].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ronjá vb., ind. prez. 1 sg. ronjéz, 3 sg. și pl. ronjeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)