RÓPOT, ropote, s. n. 1. Zgomotul produs de loviturile dese ale copitelor unui cal care aleargă. ♦ Mersul unui cal în trap sau în galop; goană. 2. Zgomot produs de căderea precipitată a ploii sau a grindinei; ploaie torențială de scurtă durată sau grindină abundentă venită pe neașteptate. ♦ Curgere repede (și zgomotoasă) a unui torent sau a valurilor în mișcare. 3. Izbucnire (repetată) de aplauze; zgomotul produs de aceste aplauze. 4. Mișcare săltăreață (și zgomotoasă) de învârtire la unele dansuri populare. – Din bg. ropot.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RÓPOT s. 1. v. răpăit. 2. răpăială. (Un ~ de aplauze.) 3. tropăit. (Un ~ de bocanci.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RÓPOT s. v. agonie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rópot (rópote), s. n. – Răpăială, tropăială, bătaie din palme. – Mr. (a)roput. Sl. ropotŭ, rŭpŭtŭ (Cihac, II, 306; Conev 94); cf. slov., ceh., rus. ropot. – Der. ropoti, vb. (a păcăni, a țăcăni), din sl. rŭpŭtati; ropăi, vb. (a ropoti), rezultatul contaminării lui ropoti cu răpăi; ropotit (var. ropăit,ropăială, ropoteală), s. f. (ropot); ropotitor, adj. (sonor, care ropotește).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
rópot s. n., pl. rópote
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RÓPOT ~e n. 1) Zgomot puternic, cadențat și uniform, produs de unele fenomene naturale (ploaie, grindină, valuri, torente de apă etc.), ființe sau obiecte (copitele cailor, motoare etc.). 2) Goană a cailor. 3) Zgomot brusc, puternic și răsunător, produs de ap-lauze. /<bulg. ropot
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink