Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: rotunji (verb tranzitiv) , rotunjire (substantiv feminin)   
ROTUNJÍRE, rotunjiri, s. f. Acțiunea de a (se) rotunji și rezultatul ei; împlinire, completare, întregire. – V. rotunji.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ROTUNJÍRE s. 1. v. îngrășare. 2. v. mărire. 3. v. com-pletare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rotunjíre s. f., g.-d. art. rotunjírii; pl. rotunjíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ROTUNJÍ, rotunjésc, vb. IV. 1. Tranz. A face rotund, a da unui obiect formă rotundă. ♦ A prelucra muchiile și colțurile unui corp (prin tăiere, așchiere etc.) pentru a obține suprafețe cât mai rotunde. ♦ A fixa hotarul unei regiuni în așa fel încât linia hotarului să fie cât mai puțin sinuoasă. 2. Refl. A căpăta forma rotundă, a se îngrașa, a se împlini. 3. Tranz. (Adesea fig.) A completa; a întregi, a mări. ♦ A elimina subdiviziunile unui număr, ale unei sume etc.; a face întreg. [Var.: (reg.) rătunjí, rotunzí vb. IV] – Din rotund.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ROTUNJÍ ~ésc tranz. 1) (linii, numere, colțuri etc.) A face să fie rotund. 2) fig. (averi, sume etc.) A face mai mare; a spori; a mări; a majora. 3) A face să se rotunjească. /Din rotund
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ROTUNJÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni (mai) rotund. 2) fig. (despre persoane) A se face mai plin, mai gras; a se îngrășa; a se împlini. ~ la față. /Din rotund
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ROTUNJÍ vb. 1. (reg.) a rătunde. (A-și ~ barba.) 2. v. îngrășa. 3. v. mări. 4. v. completa.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rotunjí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rotunjésc, imperf. 3 sg. rotunjeá; conj. prez. 3 sg. și pl. rotunjeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)