Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ROTUNJITÓR, rotunjitoare, s. n. Unealtă care servește la fasonarea, îndepărtarea sau netezirea pieselor cu secțiune circulară. – Rotunji + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
rotunjitór s. n., pl. rotunjitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ROTUNJITÓR ~oáre n. Unealtă pentru fasonarea sau pentru netezirea pieselor de formă rotundă. /rotund + suf. ~ior
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ROTUNJITÓR (‹ rotunji) s. n. Unealtă compusă dintr-o matriță cu fața de lucru concavă și dintr-un ciocan rotunjitor (care este lovit cu barosul), folosit la fasonarea manuală a pieselor cu secțiune circulară.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)