RÚCSAC, rucsacuri, s. n. Sac de turism, purtat, mai ales de excursioniști, în spate; raniță. – Din germ. Rucksack.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RÚCSAC s.n. Sac care se poartă în spate, folosit mai ales de excursioniști; raniță. [Pl. -curi, (s.m.) -ci. / < germ. Rucksack].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RÚCSAC s. n. sac de excursie, cu bretele, care se poartă pe spate. (< germ. Rucksack)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RÚCSAC s. raniță, (rar) sac, (prin Transilv. și Ban.) borneu. (Alpinist cu ~ul în spate.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rúcsac s. n., pl. rúcsacuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RÚCSAC ~uri n. Sac (pentru turism) purtat în spate și folosit pentru transportarea lucrurilor necesare la drum; raniță. /<germ. Rucksack
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink