Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
RUDIMÉNT, rudimente, s. n. 1. (La pl.) Noțiuni elementare ale unei științe, ale unei arte. 2. Organ care abia începe să se formeze sau care a rămas nedezvoltat; organ rudimentar. Rudiment de coadă. – Din fr. rudiment, lat. rudimentum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RUDIMÉNT s.n. 1. (Biol.) Organ abia vizibil, în formare sau nedezvoltat; început. 2. (Fig.; de obicei la pl.) Elementele prime ale unei teorii, ale unei arte etc. [Pl. -te, -turi. / < fr. rudiment, lat. rudimentum].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RUDIMÉNT s. n. 1. (pl.) primele noțiuni ale unei științe, arte etc. 2. (biol.) organ rudimentar. (< fr. rudiment, lat. rudimentum)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RUDIMÉNT s. v. organ rudimentar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rudimént s. n., pl. rudiménte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RUDIMÉNT ~e n. 1) biol. Organ rudimentar. 2) mai ales la pl. fig. Ansamblu de noțiuni elementare dintr-un anumit domeniu. /<fr. rudiment, lat. rudimentum
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)