RUFĂRÍE s. f. Totalitatea rufelor (de pat, de corp etc.); lenjerie. – Rufă + suf. -ărie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RUFĂRÍE f. Totalitate a rufelor (de corp, de pat etc.); albituri; lenjerie. [G.-D. rufăriei] /rufă + suf. ~ărie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RUFĂRÍE s. 1. albitură, primeneală, rufă, schimb, (reg.) premenituri (pl.). (Și-a pus ~ nouă.) 2. v. lenjerie, lenjuri (pl.). (Avea ~ fină.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rufăríe s. f., art. rufăría, g.-d. rufăríi, art. rufăríei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink