RUGINÁRE, ruginări, s. f. Mic arbust otrăvitor, cu frunze înguste, lucioase, persistente și cu flori albe sau roșietice dispuse în mănunchiuri la vârful ramurilor (Andromeda polifolia). – Din rugină.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
rugináre s. f., g.-d. art. ruginării; pl. ruginări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RUGINÁRE ~ări f. Arbust otrăvitor cu frunze persistente și cu flori albe sau roșietice, dispuse în raceme. /Din rugină
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink