Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
RUMEGĂTÓR, -OÁRE, rumegători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. (Despre animale) Care rumegă (1). 2. S. f. (La pl.) Subordin de mamifere având conformația dinților și stomacul (compus din mai multe camere) adaptate pentru rumegare; (și la sg.) animal care face parte din acest subordin. – Rumega + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
rumegătór adj. m., pl. rumegătóri; f. sg. și pl. rumegătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RUMEGĂTÓR1 ~oáre n. 1) la pl. Subordin de mamifere erbivore, care au dinții și stomacul adaptate pentru rumegare (reprezentanți: oaia, bovinele, cerbul, elanul etc.). 2) Mamifer din acest subordin. /a rumega + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RÚMEGĂTÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) (despre animale) Care rumegă. /a rumega + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RUMEGĂTOÁRE s. v. rumegătură, rumeguș, stomac.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rumegătoáre s. f., pl. rumegătoare
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)