Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
RUMOÁRE, rumori, s. f. Zgomot confuz de voci care se aud în același timp (exprimând protest, uimire etc.); p. gener. zgomot confuz. – Din fr. rumeur, lat. rumor, -oris.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RUMOÁRE s.f. Zgomot confuz de voci care se aud deodată. ♦ Murmur care exprimă o nemulțumire sau o surpriză generală. [Pl. -ori. / < lat. rumor, it. rumore, fr. rumeur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RUMOÁRE s. f. zgomot confuz de voci care se aud în același timp, exprimând nemulțumire, surpriză etc. (< fr. rumeur, lat. rumor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RUMOÁRE, rumóri, s.f. ~ ◊ Expr. A (se) produce (sau stârni) rumoare = a (se) produce murmure, comentarii în surdină, proteste de mirare sau de nemulțumire.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane | Permalink
RUMOÁRE s. zgomot, zvon. (~ de glasuri.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rumoáre (rumóri), s. f. – Zgomotul surd de voci. Fr. rumeur.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
rumoáre s. f., g.-d. art. rumórii, pl. rumóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RUMOÁRE ~óri f. Zgomot surd și confuz de voci; murmur; freamăt. ◊ A produce (sau a stârni) ~ a produce nemulțumire generală. /<fr. rumeur, lat. rumor, ~oris
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)