RUTIÉR, -Ă, rutieri, -e, adj. Care ține de drumuri și șosele, privitor la drumuri și șosele, care se referă la transportul pe șosele. ◊ Transport rutier = transport care se face pe șosele. Tractor rutier = tractor cu remorcă, prevăzut cu roți cu cauciuc și servind la transporturi. Mașină rutieră (și substantivat, n.) = mașină folosită la construirea șoselelor. [Pr.: -ti-er] – Din fr. routier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RUTIÉR, -Ă adj. Referitor la drumuri, la șosele. ♦ Transport rutier = transport făcut pe șosea; tractor rutier = tractor rapid, în general cu roți, folosit în orașe și pe șosele la transportarea remorcilor. // s.m. Ciclist participant la întrecerile sportive care se desfășoară pe șosele. [Pron. -ti-er. / < fr. routier].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RUTIÉR, -Ă I. adj. referitor la drumuri, la șosele. ♦ transport ~ = transport făcut pe șosea; tractor ~ = tractor rapid, în general cu roți, folosit în orașe și pe șosele la transportarea remorcilor. II. s. m. ciclist participant la întrecerile sportive care se desfășoară pe șosele. (< fr. routier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RUTIÉR s. (SPORT) biciclist, ciclist, (rar) veloci-pedist. (Un ~ celebru.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rutiér adj. m. (sil. -ti-er), pl. rutiéri; f. sg. rutiéră, pl. rutiére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RUTIÉR ~ă (~i,~e) Care ține de drumuri; propriu drumurilor. Vehicul ~. ◊ Transport ~ totalitatea vehiculelor care circulă pe șose-le. Mașină ~ă mașină folosită la construirea drumurilor și șoselelor. [Sil. -ti-er] /<fr. routier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink