Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
RĂSCULÁT, -Ă, răsculați, -te, adj. (Adesea substantivat) Revoltat împotriva unei nedreptăți sau a unei oprimări. – V. răscula.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂSCULÁT adj., s. răzvrătit, rebel, revoltat, (livr.) insurgent, sedițios, (rar) apostat, (reg.) buntuș-nic, sculat, (înv.) burzuluit, răpștit, răsculător, rebelist, revoltant, rocoșan, rocoșelnic, rocoșit, rocoșitor, zavergiu, (înv., prin Mold.) bontaș, (turcism înv.) zurba, zurbagiu, zurbav. (~ții au trecut la luptă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RĂSCULÁ, răscól, vb. I. Tranz. și refl. A (se) ridica împotriva unei nedreptăți, a unei asupriri; a porni sau a face să pornească lupta, răscoala; a (se) răzvrăti. ♦ Fig. A (se) indigna, a (se) revolta. – Răs- + scula.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A RĂSCULÁ răscól tranz. A face să se răscoale. /răs- + a scula
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE RĂSCULÁ mă răscól intranz. A face răscoală; a se răzvrăti; a se revolta. /răs- + a se scula
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RĂSCULÁT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care s-a ridicat împotriva unei oprimări, a unei nedreptăți; răzvrătit; rebel. /v. a (se) răscula
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RĂSCULÁ vb. a (se) răzvrăti, a (se) revolta, a (se) ridica, (pop.) a (se) scula, (înv.) a (se) burzului, a (se) pristăvi, a (se) răscoli, a (se) răzmiriți, a (se) răzvesti, a (se) rebela, a (se) rocoși, a (se) semeți, a (se) zavergisi. (Masele s-au ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
răsculá vb., ind. prez. 1 sg. răscól, 3 sg. și pl. răscoálă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink