RĂSTEÁLĂ, răsteli, s. f. (Pop.) Vorbire aspră, pe ton ridicat și amenințător. – Răsti + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂSTEÁLĂ s. (pop.) stropșeală, (fam.) rățoială, (fam. rar) rățoitură.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
răsteálă s. f., g.-d. art. răstélii; pl. răstéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RĂSTEÁLĂ ~éli f. rar Adresare către cineva cu glas răstit. / a se răsti + suf. ~ală
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink