Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
RĂTUTÍT, -Ă, rătutiți, -te, adj. (Reg.) Zăpăcit, smintit, nebun. – V. rătuti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂTUTÍT adj. v. amețit, băut, beat, cherchelit, fâstâcit, intimidat, îmbătat, încurcat, turmentat, zăpăcit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RĂTUTÍ, rătutesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A-și pierde capul, a se zăpăci, a înnebuni. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂTUTÍ vb. v. fâstâci, intimida, încurca, zăpăci.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rătutí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rătutésc, imperf. 3 sg. rătuteá; conj. prez. 3 sg. și pl. rătuteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink