Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
RĂVĂȘÍRE, răvășiri, s. f. Acțiunea de a răvăși și rezultatul ei; răvășeală. – V. răvăși.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂVĂȘÍRE s. v. deranjare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
răvășíre s. f., g.-d. art. răvășírii; pl. răvășíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RĂVĂȘÍ, răvășesc, vb. IV. Tranz. A face dezordine; a împrăștia, a răscoli. ♦ Fig. A tulbura adânc sufletește; a dezorienta. – Cf. scr. rovašiti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂVĂȘÍ vb. 1. v. deranja. 2. (pop.) a vrăfui, (înv. si reg.) a scorbeli. (Nu mai ~ lucrurile, cărțile!)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RĂVĂȘÍ vb. v. răscoli.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A răvăși ≠ a aranja
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
răvășí vb., ind. prez. l sg. și 3 pl. răvășésc, imperf. 3 sg. răvășeá; conj. prez. 3 sg. și pl. răvășeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink