RĂZEȘÍE, răzeșii, s. f. (Reg.) Proprietate a unui răzeș. 2. Stare socială a răzeșului. – Răzeș + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
răzeșíe s. f., art. răzeșía, g.-d. art. răzeșíei; (proprietăți) pl. răzeșíi, art. răzeșíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RĂZEȘÍE ~i f. pop. 1) Proprietate a unui răzeș. 2) Stare de răzeș. [G.-D. răzeșiei] /răzeș + suf. ~ie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink