RẮZMERIȚĂ, răzmerițe, s. f. (Pop.) Răscoală, răzvrătire. [Var.: rắzmiriță, rézmeriță s. f.] – Din bg., scr. razmirica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂZMERIȚĂ s. v. răscoală.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
răzmeríță s. f., g.-d. art. răzmeríței; pl. răzmeríțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RẮZMERIȚĂ ~e f. rar pop. Răscoală spontană și neorganizată. [G.-D. răzmeriței] /<bulg., sl. razmirica
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink