SACRIFICATÓR, sacrificatori, s. m. (În antichitate) Preot care oficia un sacrificiu (2). – Din fr. sacrificateur, lat. sacrificator, -oris.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SACRIFICATÓR s.m. (Ant.) Preot care oficia sacrificiile (1). [Cf. lat. sacrificator].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SACRIFICATÓR sdj., s. m. (ant.) (preot) care oficia sacrificiile (1). (< fr. sacrificateur, lat. sacrificator)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
sacrificatór s. m. (sil. -cri-), pl. sacrificatóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SACRIFICATÓR ~i m. (în antichitate) Preot care oficia ritualul de sacrificare a jertfei aduse divinității. /<fr. sacrificateur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink