Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: sale , său , șale (substantiv feminin)   
SALE- v. sali-.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SALE- elem. sali-.
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SĂU, SA, săi, sale, pron. pos., adj. pos. (Precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale” când este pronume, când stă, ca adjectiv, pe lângă un substantiv nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt) 1. Pron. pos. (Înlocuiește numele unui obiect posedat de cel despre care se vorbește, precum și numele acestuia) Costumul meu se aseamănă cu al său. 2. Adj. pos. Care aparține persoanei despre care se vorbește sau de care această persoană este legată printr-o relație de proprietate. Cartea sa. 3. Pron. pos. (La m. pl.) Familia, rudele, prietenii etc. persoanei despre care se vorbește; (la m. sg.) soțul persoanei despre care se vorbește. Au venit ai săi la mine. 4. Adj. pos. Care arată o dependență, o filiație, o înrudire etc. cu persoana despre care se vorbește. Sora sa. 5. Pron. pos. (La f. pl.) Treburile, preocupările, obiceiurile, spusele persoanei despre care se vorbește. Dintr-ale sale nu-l poate scoate nimeni.Expr. (Pop.) A rămâne (sau a fi) pe-a sa = a rămâne (sau a fi) așa cum vrea el. 6. Adj. pos. Care este spus, făcut, suportat etc. de cel despre care se vorbește. Durerea sa. [Reg. și fam., enclitic: -so, -su, -si] – Lat. *seus. *sa (= suus, sua).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘÁLE s. f. pl. 1. Partea spinării din jurul regiunii lombare a coloanei vertebrale, la om. 2. Partea din mijlocul spinării, la unele animale; locul unde stă șaua pe cal. – Lat. sella
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SĂU1 sa (săi, sále) adj. pos. 1) Care aparține celui despre care se vorbește. Fratele ~. Cartea sa. Lucrurile sale. 2) Care este caracteristic unui anumit lucru sau unei anumite persoane. ◊ La timpul ~ într-o perioadă anumită. [Monosilabic] /<lat. seus sa
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SĂU2 sa (săi, sále) pron. pos. (precedat de art. al, a, ai, ale, înlocuiește numele obiectului posedat de cel despre care se vorbește, precum și numele posesorului): A rămâne ( sau a fi) pe-a sa a rămâne (sau a fi) așa cum a propus sau a hotărât cineva. De-ale sale din ceea ce este caracteristic pentru cineva. Ai săi familia, rudele, prietenii persoanei despre care se vorbește. /<lat. seus sa
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ȘÁLE f. pl. 1) (la om) Parte a spinării din regiunea lombară a coloanei vertebrale. Dureri de ~. A se îndrepta de ~. 2) (la animale) Partea de mijloc a spinării. /<lat. sella
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
Altéța Sa loc. pr., g.-d. Altéței Sale (abr. A.S.); pl. Altéțele Lor
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
său2 (al ~) pr. m., pl. ai săi, g.-d. álor săi; f. sg. a sa, pl. ále sále, g.-d. álor sále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
său1 / al său adj. pr. m. (prietenul său / un prieten al său, al său prieten; prietenului său / unui prieten al său), pl. săi / ai săi (prietenii săi / niște prieteni ai săi, ai săi prieteni; prietenilor săi / unor prieteni ai săi); f. sa / a sa (prietena sa / o prietenă a sa, a sa prietenă), g.-d. sále / a sále (prietenei sale / unei prietene a sale), pl. sále / ále sále (prietenele sale / niște prietene ale sale, ale sale prietene; prietenelor sale / unor prietene ale sale)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
CRUCEA-ȘÁLELOR s. v. sacrum.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SĂU pron., adj. lui. (Calul ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ȘÁLE s. pl. (ANAT.) 1. (pop.) rărunchi, (reg.) șaucă. (Regiunea ~.) 2. v. mijloc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Domnía sa s. f. art. + adj., abr. D-sa, g.-d. Domníei sale, abr. D-sale
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
Luminárea sa s. f. art. + adj., g.-d. art. Luminării sale
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
Preasfințía sa s. f. art. + adj. (sil. mf. -sfin-), g.-d. Preasfințíei sále; abr. P.S.S.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
său (precedat de al) pr. m., pl. ai săi, g.-d. álor săi; f. sg. a sa, pl. ale sále, g.-d. álor sále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
său / al său adj. m., pl. săi / ai săi; f. sg. sa / a sa, g.-d. sále / a sále , pl. sále / ale sále (și -său / -su m. sg., -sa, f. sg., -sii / -sei, g.-d. f. sg. în îmbinări ca frate-său, soră-sii etc.)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
șále (anat.) s. f. pl.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SALE (SLA), oraș în NV Marocului, situat la Oc. Atlantic, la gura de vărsare a fl. Bou Regreg, în apropiere NNE a capitalei țării, Rabat; 579,9 mii loc. (1994). Port comercial și de pescuit. Aeroportul Rabatului. Ind. textilă și alim. Producție de covoare și de vase ceramice. Artizanat. Important port și mari antrepozite. În Ev. med. moschee (sec. 12). Mausoleul lui Sῑdῑ Abd Allāh ibn Hasan, patronul sfânt al orașului. Numeroase poduri peste Bou Regreg îl leagă de Rabat. Fundat în sec. 10. După 1627 aici s-a aflat o importantă bază de pirați.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)