Dex san

SÂN, (1) sâni, s. m., (2, 3, 4, 5, 6, 7) sânuri, s. n. 1. S. m. Fiecare dintre cele două m****e ale femeii; piept. 2. Partea dinainte a corpului omenesc care se află între cele două brațe și care formează exteriorul bombat al pieptului; piept, torace. ◊ Expr. A muri cu zilele-n sân = a muri înainte de vreme. 3. S. m. Parte a cămășii sau a bluzei care acoperă pieptul; spațiul dintre piept și cămașă sau bluză (în care se pot ține lucruri ca într-o pungă). ◊ Expr. A crește (sau a încălzi, a ține) șarpele în (sau la) sân = a ajuta, a favoriza pe un nerecunoscător. A-i trece (cuiva) un șarpe (rece) prin sân = a se înfiora de frică, de spaimă. A umbla (sau a fi etc.) cu crucea-n sân = a) a fi bun, a fi cucernic, a fi evlavios; b) (ir.) a fi fățarnic, ipocrit. A fi (sau a se afla, a trăi ca) în sânul lui Avram = a trăi bine, a fi fericit. A-și scuipa (sau, reg., a-și stupi) în sân, gest prin care superstițioșii cred că se pot feri de o primejdie sau că le va trece frica. ♦ P. a**l. (Reg.) Fundul plasei sau al năvodului, în formă de buzunar larg, în care se adună peștele. 4. S. n. Locul din corpul femeii unde se formează și în care este purtat fătul; pântece. 5. S. n. Piept, inimă (socotite ca sediu al sentimentelor); suflet. 6. S. n. Fig. Parte interioară, parte centrală; interior, mijloc, centru, miez. Sânul pământului. 7. S. n. Fig. (Geogr.; înv.) Golf². [Var.: (înv. și reg.) sin s. m. și n.] – Lat. sinus.

ȘAN, șanuri, s. n. Calapod folosit pentru păstrarea formei încălțămintei în procesul de finisare sau după ce aceasta este gata. – Din magh. sám.

SÂN¹ ~uri n. 1) Partea din față a corpului omenesc situată între brațe; piept. ◊ A fi (sau a umbla) cu frica în ~ a se teme mereu de ceva. 2) Spațiu dintre piept și cămașa încinsă la brâu. ◊ A sta cu piatra în ~ a aștepta momentul potrivit pentru a se răzbuna. A sta cu mâinile în ~ a nu face nimic; a pierde timpul în zadar. 3) Loc unde se nasc (după o veche credință populară) sentimentele omului. 4) Mediu în care activează cineva sau din care își trage originea. În ~ul naturii. /<lat. sinus

SÂN² ~i m. Fiecare dintre cele două organe de secreție a laptelui la femei, dispus în partea de sus a corpului; piept; mamelă. ◊ A trăi ca la ~ul mamei a huzuri de bine. /<lat. sinus

ȘAN ~uri n. fam. Calapod care se introduce în încălțăminte pentru a-i menține forma; calup. /<ung. sam

*San Maríno s. propriu n.

SÂN s. 1. (ANAT.) mamelă, piept, țâță, (prin Olt., depr.) zătoare. (~ la femei.) 2. piept. (Strânge copilul la ~.) 3. inimă, suflet. (Cu frica în ~.)

SÂN s. v. circumvoluție, girus cerebral, golf, interior, matcă, matiță, mijloc, mitră, uter.

ȘAN s. calapod. (~ pentru cizme.)

sîn (-nuri), s. n. – Piept, mamelă. – Mr., megl. sin, istr. sir. Lat. sĭnus (Pușcariu 1591; REW 7950), cf. it., sp. seno, fr. sein, port. seio. Țăranul poartă de obicei cămașa deschisă și încinsă la talie; astfel sînul cămășii servește ca buzunar. De aici expresii ca a umple sînul „a face provizii”.

șan (șánuri), s. n. – Calapod pentru încălțiminte. Mag. sám (Tiktin).

sân (mamelă) s. m., pl. sâni

sân (piept al omului, al cămășii, fundul năvodului, interior, golf) s. n., pl. sânuri

șan s. n., pl. șánuri

SAN v. boșiman.

SAN, râu în SE Poloniei, afl. dr. al Vistulei, la NE de Sandomierz; 397 km. Izvorăște din m-ții Carpați și formează pe o porțiune frontiera polono-ucraineană. Lupte puternice în Primul Război Mondial (mai 1915), între trupele ruse și cele germane.

CUCUTÁ (SAN JOSÉ DE CUCUTÁ), oraș în N Columbiei, în apropierea graniței cu Venezuela; 398 mii loc. (1985, cu suburbiile). Nod de comunicații. Ind. textilă, a tutunului și a cafelei. Universitate.

SAN ANDREAS, una dintre cele mai mari falii active ale scoarței terestre, situată în SV S.U.A., pe țărmul NV al G. California, extinsă pe direcție NV-SE, pe c. 970 km lungime, de la N de Point Arena (trecând prin San Francisco, San Jose, Palmdale, Palm Springs, lacul Salton) și până în apropiere de granița S.U.A. cu Mexic pe fl. Colorado. În prezent, falia S.A. se lărgește cu c. 6 cm pe an. În această zonă se produc cutremure de intensități diferite (cele mai puternice cutremure au avut loc în 1857, 1906 și 1989) dar există temerea că în viitor este posibilă producerea unui seism de magnitudine excepțională.

SAN ANTONIO (pe numele adevărat Frédéric Dard) (1921-2000), scriitor francez. Autor de romane polițiste scrise într-un stil umoristic, nonconformist, al căror erou principal este comisarul San Antonio („Dinamita-cocteil”, „Sarabanda răposaților”).

SAN ANTONIO [sæn əntóuniou], oraș în S S.U.A. (Texas), port pe râul San Antonio; 1,1 mil. loc. (2000). Aeroport. Nod feroviar. Expl. și rafinarea petrolului. Constr. de avioane, de echipament pentru foraj și petrolier, de refrigeratoare și de aparate medicale. Ind. siderurgică, electrotehnică, electronică, chimică (îngrășăminte), de prelucr. a lemnului (mobilă), textilă, a confecțiilor, pielăriei și alim. Mare centru turistic și climateric. Cinci baze militare. Patru universități: Saint Mary (1852), Trinity (1869), Our Lady of the Lake (1896) și University of Texas (1973). Institut militar. Târg internațional (1968). Muzeu de artă (1981); Orchestră simfonică; Teatru. 70 de parcuri. Grădină zoologică. Monumente: Catedrala romano-catolică (1873); Turnul Americilor (225 m înălțime) sau Centrul expozițional internațional „Hemis Fair Plaza”, construit în 1968; Palatul guvernatorilor spanioli (sec. 19). La 13 iun. 1691, membrii unei expediții spaniole au descoperit râul San Antonio, pe care au găsit un sat al indienilor, numit Coahuiltecan. La 1 mai 1718, militarii spanioli care mergeau într-o expediție în Mexic și-au stabilit aici o garnizoană (în rândul acestora fiind și misionarii franciscani Antonio de San Buenaventura y Olivares și Martin de Alarcón), numind locul Villa de În 1731 s-au așezat mai multe familii de civili, iar în 1837 așezarea a devenit oraș.

SAN BERNARDINO 1. Culme și pas de altitudine în SSE Elveției, în Alpii Lepontini la izv. Rinului, la 2.065 m alt., străbătută de un tunel rutier (6,6 km lungime) la 1.400 m, deschis pentru trafic în 1967; are pe versantul de S stațiuni pentru sporturi de iarnă. 2. Oraș în VSV S.U.A. (California), situat la poalele m-ților cu același nume, pe valea San Bernardino, la 96 km E de Los Angeles. 185,4 mii loc. (2000). Nod feroviar. Ind. siderurgică, chimică, a cimentului, mobilei, textilă și alim. Constr. de rachete (Kaiser Steel Corporation) și de aparataj electronic. Piață agricolă (cereale, portocale, struguri). Plantații de citrice și viță de vie. Creșterea păsărilor și a bovinelor. Universitate (1960). Festival anual național al portocalelor (din 1915). Stațiune climaterică. Fundat de misionarul spaniol Francisco Dumez, în 1810, poartă numele Sf. Bernardino din Siena. În 1851, o colonie de mormoni s-a stabilit aici, dar a plecat în 1857 în statul Utah pentru a întemeia așezarea Salt Lake City.

SAN CARLOS 1. Oraș în Filipine, situat în V ins. Luzon; 154,3 mii loc. (2000). Centru de olărit și de produse din bambus. Culturi de orez. Întemeiat de călugării dominicani în 1587. Oraș din 1966. 2. Oraș în Filipine, situat în NE ins. Negros, pe țărmul str. Tanon; 118,3 mii loc. (2000). Aeroport. Port legat prin feribot cu orașul Toledo din ins. Cebu. Nod de comunicații. Piață pentru trestie de zahăr, cânepă și bumbac. Ind. textilă și alim. 3. Oraș în NNV Venezuelei, centrul ad-tiv al statului Cojedes, situat la 210 km SV de Caracas, pe râul Tirgua; 69 mii loc. (2001). Nod de comunicații. Piață agricolă. Fundat în 1678 de misionari capucini.

SAN CRISTÓBAL 1. (SAN CRISTOVAL sau MAKIRA), ins. în S arh. Solomon, în V. Oc. Pacific; 3,3 mii km²; lungime: 129 km; lățime max.: 40 km. Oraș pr.: Kirakira. Relief muntos cu alt. max. de 1.250 m. 2. Ins. vulcanică ecuadoriană în arh. Galápagos, în E Oc. Pacific, la 965 km V de Ecuador; 505 km²; 41 km lungime; 43 km lățime max. Orașe pr.: San Cristóbal și Puerto Baquerizo Moreno. Relief muntos, cu alt. max. de 1.308 m. Trestie de zahăr, cafea, yucca. Cunoscută și sub numele Chatham. Monumentul „Darwin”, ridicat în 1935. Bază militară ecuadoriană. 3. Oraș în S Rep. Dominicane, la 40 km VSV de Santo Domingo; 88,6 mii loc. (2002). Piață agricolă (orez, zahăr, cafea, fructe). Fundat în 1575 de spanioli. 4. Oraș în NV Venezuelei, centrul ad-tiv al statului Táchira, situat la poalele C*********i de Mérida, la 823 m alt., în apropiere de granița cu Columbia; 234 mii loc. (2001). Nod de comunicații. Ind. cimentului, de prelucr. a lemnului, a cafelei și a tutunului, textilă, pielăriei și încălțămintei și alim. Piață pentru cafea, tutun și zahăr. Fundat de spanioli în 1561. Distrus în mare parte de cutremurul din 1875.

SAN CRISTOBAL DE LA LAGUNA v. Laguna, La ~.

SAN DIEGO [sæn diéigou], ora șn VSV S.U.A. (California), situat pe țărmul golfului omonim la Oc. Pacific, la 160 km SE de Los Angeles și la 20 km N de granița cu Mexic; 1,2 mil. loc. (2000). Aeroport „Lindbergh”. Port comercial și de pescuit. Bază navală (69 mii ha), din 1917. Construcții navale, de rachete și componente aerospațiale, de aparataj electronic și electrotehnic. Ind. chimică, textilă (țesături) și alim. (conserve de pește). Muzeu aerospațial; Muzeu antropologic; Muzeu de științele naturii; Galerie de artă. Teatru dramatic; Teatru de operă și balet; Orchestră simfonică. Universitatea de Stat „San Diego” (1897). Planetarium. Parcul Balboa cu Grădina botanică și o foarte valoroasă Grădină zoologică. Far (1855). Festival anual național „Shakespeare” (iun.-sept.). Podul San Diego-Coronado (3,5 km lungime) peste G. San Diego. Stațiune balneară. Turism. La 28 sept. 1542, navigatorul portughez în serviciul Spaniei, Juan Rodríguez Cabrillo, a descoperit golful pe care l-a numit San Miguel, iar la 10 nov. 1602, exploratorul spaniol Sebastián Vizcaino a ajuns în acest golf, arborând pe țărm steagul Spaniei, numindu-l San Diego de Alcalá de Henares. La 16 iul. 1769, Gaspar de Portolá întemeiază un post militar, iar misionarul franciscan Junipero Serra și-a stabilit reședința aici. Declarat oraș în 1834. În 1846 S.U.A. cuceresc orașul de la mexicani; noii stăpânitori au proiectat, în 1867, un nou oraș, care a cunoscut un avânt deosebit o dată cu racordarea la calea ferată ce venea de la Santa Fe (3).

SAN FELIPE, oraș în NV Venezuelei, centrul ad-tiv al statului Yaracuy, situat pe valea Yaracuy, pe pantele E ale dealurilor Segovia, la 201 km V de Caracas; 89 mii loc. (2001). Nod de comunicații. Piață pentru cacao, trestie de zahăr, bumbac, porumb, orez, fructe. Zăcăminte de cupru. Ind. alim. (zahăr, alcool).

SAN FELIPE DE LERMA v. Salta (1).

SAN FERNANDO 1. Oraș în Filipine (Luzon), la N de Manila; 102,1 mii loc. (2000). Ind. textilă și alim. Catedrală (1976); pagodă chinezească; ruinele unei biserici (1674). 2. Oraș în Trinidad-Tobago, situat în SV ins. Trinidad, pe țărmul G. Paria al M. Caraibilor, la 58 km S de Port of Spain, al doilea oraș ca mărime al țării; 55,4 mii loc. (2000). Port. Centru comercial, Rafinărie de petrol. Ind. siderurgică (oțel), petrochimică și alim. Fundat în 1786; oraș din 1980.

SAN FERNANDO DE APURE, oraș în V Venezuelei, centrul ad-tiv al statului Apure, situat pe râul Apure, la 289 km S de Caracas; 99 mii loc. (2001). Port fluvial. Nod de comunicații. Piață pentru animale și piel. Ind. cărnii. Creșterea bovinelor.

SAN FRANCISCO DEL QUITO v. Quito.

SAN FRANCSICO [sæn frənsískou] 1. Golf al Oc. Pacific, în V S.U.A., legat de apele oceanului prin canalul Golden Gate; 1,8 mii km²; 97 km lungime (de la N la S); 3-20 km lățime; ad. max.: 109 m. În el se varsă fl. Sacramento și San Joaquin. Ins. pr: Angel, Yerba Buena, Alcatraz, Treasure. Traversat de podurile rutiere Golden Gate, în NV (de 1.280 m lungime, situat la 80 m deasupra nivelului apei, deschis traficului la 27 mai 1937), Bay Bridge (care leagă S. f. cu Oakland), lung de 6,95 km, construit în 1936, cu punct de sprijin pe ins. Comorii, și San Mateo, în partea central-sudică a golfului (13,2 km lungime), cu punct de sprijin pe ins. Yerba Buena, dat în folosință la 12 nov. 1936. G. S. f. a fost descoperit în 1542 de exploratorul portughez Juan Rodriguez Cabrillo. În 1579 în acest g. a acostat Sir Francis Drake, iar în 1769 a fost vizitat de exploratorul spaniol Don Gaspar de Portolá. 2. Oraș în V S.U.A. (California), situat în pen. San Mateo, pe țărmul golfului omonim, pe falia San Andreas, extins pe 40 de dealuri (Davidson, 280 m, Nob, Russian Hill ș.a.); 776,8 mii loc. (2000). Împreună cu orașele Oakland, San Jose, Berkeley, San Mateo, Palo Alto, Richmond și Almeida formează o conurbație de 6,2 mil. loc. (1999), cu numeroși imigranți din Asia (chinezi – cea mai mare comunitate din S.U.A. -, japonezi, filipinezi, coreeni, thailandezi, vietnamezi, laoțieni ș.a.). Nod de comunicații. Port. Aeroport (la 11 km S de oraș). Punct terminus al căii ferate transcontinentale. Important centru comercial, financiar (sediul lui Bank of America), ind., cultural și turistic. Constr. navale, de rachete, avioane, mașini-unelte, aparataj electronic și electrotehnic, de computere ș.a. Ind. metalurgică, de prelucr. și chimizare a petrolului, chimică (mase plastice, produse din cauciuc), hârtiei, poligrafică, textilă, a conf. (blue jeans produși de renumita firmă Levi Strauss & Co.) și alim. Rafinărie de petrol. Exportă cereale, legume, petrol, produse chimice și ind. Universitatea San Francisco (1855), Universitatea de Stat (1899), Universitatea Golden Gate (1901), Conservator (1917), Orchestră simfonică ((1911), Academia de Științe ale Californiei, Muzeu de artă modernă, Galerie de artă, teatre. Parcurile Golden Gate (400 ha), Hyatt ș.a. Pe ins. Alcatraz din G. San Francisco se află penitenciarul Alcatraz, una dintre cele mai bine păzite închisori din lume, astăzi muzeu. Simbolul orașului S. f. este tramvaiul tras pe cablu (din 1873), inițial tras de cai, cu trei linii (16 km lungime). Orașul S. f. este afectat de frecvente cutremure, din cauză că se află pe falia activă San Andreas, cele mai distrugătoare fiind cele din anii 1868, 1898, 1900, 18 apr. 1906 (acesta însoțit și de puternice incendii, în urma cărora orașul a fost distrus aproape în întregime) și din 17 oct. 1989 (7,1 grade pe scara Richter). Monumente: clădirea Primăriei (1935) de 94 m înălțime, Pagoda păcii, Turnul pompierilor. Tunel subacvatic cu șosea între S. f. și Oakland (5,6 km lungime), cel mai lung tunel de acest fel din America de Nord. Acvarium. Planetarium „Morrison”. Grădină botanică. În 1595, exploratorul portughez Sebastian Rodriguez Cermeño a pătruns în G. San Francisco, ajungând până în zona actualului oraș, numit locul respectiv Puerto de San Francisco. În 1769, expediția spaniolă condusă de Don Gaspar de Portolá a redescoperit locul unde se află orașul și l-a revendicat în numele Spaniei. În 1776, misionarii franciscani din expediția spaniolă a lui Juan Bautista de Anza au întemeiat așezarea cu numele Yerba Buena. A aparținut statului mexican (1821-1846). Ocupat de forțele americane ale S.U.A. (în 1846), a cunoscut o rapidă dezvoltare o dată cu descoperirea de aur în ținuturile învecinate. În 1869 a devenit punct terminus al primei căi ferate transcontinentale americane. Din 1848 are actualul nume. ◊ Conferința de la ~, conferință internațională (25 apr.-26 iun. 1945) cu participarea a 51 de țări la care a fost adoptată Carta Organizației Națiunilor Unite. ◊ Tratatul de pace de la ~, trata separat de pace cu Japonia (8 sept. 1951) la Conferința de la S. f. de către 49 de state. ◊ Pactul de securitate americano-japonez (8 sept. 1951) de la ~, care prevede staționarea, pe timp nedeterminat, a trupelor americane pe terit. Japoniei.

SAN GALLO v. Sankt Gallen.

SAN ISIDRO, oraș în E Argentinei, în conurbația Buenos Aires, situat în estuarul fl. Rio de la Plata, la NNV de Buenos Aires; 293 mii loc. (2001). Preparate din carne și lapte; ind. cauciucului (anvelope), hârtiei și ceramicii. Turism. Fundat în sec. 16.

SAN JOAQUIN, râu în California, Izvorăște din Sierra Nevada și se varsă în fl. Sacramento; 560 km. Hidrocentrale (Florence, Shaver, Huntington). Valea râului reprezintă una dintre cele mai productive zone agricole din S.U.A.

SAN JOSÉ v. Lassen Peak.

SAN JOSÉ [san hosé], cap. Costa Ricăi, situată pe un platou (Meseta Central) de la poalele C*********i Central, la 1.179 m alt., pe șoseaua panamericană; 309,6 mii loc. (2000). Nod de comunicații. Aeroporturile Juan Santamaria (pentru curse externe) și El Coco (pentru curse interne). Pr. centrul politic, economic, cultural-științific, financiar, de învățământ și turistic al țării. Asamblare de autovehicule. Ind. chimică, de prelucr. a cauciucului (anvelope), a lemnului (mobilă), a cafelei și tutunului, mat. de constr. (ciment), textilă, pielăriei și încălțămintei și alim. (conserve din carne, zahăr, bere, ciocolată, vin ș.a.). Patru universități (cea mai veche din 1843). Muzeu național de istorie (1887). Teatru național. Parcul „John F. Kennedy”. Catedrală (sec. 19). Fundat de spanioli, în 1736, cu numele Villa Nueva, devine în 1823 cap. Federației Provinciilor Unite ale Americii Centrale, iar în 1838 cap. Costa Ricăi.

SAN JOSE [sæn houzéi], oraș în V S.U.A. (California), situat la poalele m-ților Santa Cruz și Santa Clara, pe râurile Coyot și Guadalupe, la 80 km SE de San Franscisco; 894,9 mii loc. (2000). Aeroport. Nod feroviar. Constr. aeronautice, de automobile, motoare electrice, mașini agricole, mașini pentru ind. alim., computere, componente electronice și aerospațiale; ind. chimică (mase plastice, vopsele), de prelucr. a cauciucului, textilă (țesături), hârtiei și alim. (conserve de fructe, vin, bere, panificație). Fabrică de covoare. Universitatea de Stat California (1857). Galerie de artă. Planetarium. Muzeu de istorie. Fundat de spaniolul José Joaquin Moraga, șa 29 nov. 1777, cu numele Puebla de San José de Guadalupe. A fost prima capitală capitală a statului California (1849-1851). Afectat de cutremurul din 17 oct. 1989. ◊ Păduche de S.J. v. păduche țestos.

SAN JUAN [san huán] 1. Râu în VSV S.U.A., afl. stg. al fl. Colorado în pod. Colorado; 580 km. Izv. din masivul cu același nume (M-ții Stâncoși), din apropierea pasului Wolf Creek, curge mai întâi pe direcție NE-SV până la Bloomfield, după care se îndreaptă către V. În cursul superior a fost construit (1963) barajul Navajo (122 m înălțime), în urma căruia s-a format lacul de acumulare omonim ale cărui ape pun în mișcare turbinele unei hidrocentrale. În platoul Colorado formează numeroase canioane de peste 300 m ad., între care cel mai important este Goosenecks. Afl. pr.: Animas, Los Pinos, Piedra, La Plata, Mancos. 2. Fl. în V Columbiei; 320 km. Izv. din C********a Occidental și se varsă în Oc. Pacific, la NV de Buenaventura. 3. Fl. în S Nicaraguei; 224 km. Izv. din lacul Nicaragua, curge pe direcție generală NV-SE și în aval de orașul El Castillo de Conceptión formează granița cu Costa Rica până la vărsarea sa în M. Caraibilor (debușează prin trei brațe: Juanillo Menor, Rio Colorado și San Juan). Cunoscut și sub numele de Río San Juan sau Desaguadero. 4. Oraș în V Argentinei, centrul ad-tiv al prov. omonime, situat la poalele m-ților Anzi, pe râul San Juan, la 965 km NV de Buenos Aires; 115 mii loc. (2001). Nod feroviar, Centru comercial și minier (aur, argint, min. de fier și cupru, cărbune). Piață agricolă pentru cereale, animale, fructe. Ind. mat. de contr. (ciment), de prelucr. a lemnului și a produselor agricole. Viticultură. Catedrală iezuită (sec. 18), Muzeul memorial „Domingo Sarmiento”. Distrus în mare parte de cutremurul din ian. 1944. Fundat în 1562 de guvernatorul spaniol Juan Jufré y Montesa. 5. Prov. în partea central-vestică a Argentinei, situată la poalele m-ților Anzi, la granița cu Chile; 89,6 mii km²; 620 mii loc. (2001). Centrul ad-tiv: San Juan. Expl. de min. de fier și cupru, de cărbune, aur, argint. Creșterea bovinelor și ovinelor. Plantații de meri și viță de vie. În prov. S.J. se află epicentrul unei zone seismice care provoacă frecvente cutremure (cele mai puternice au avut loc în anii 1776, 1944 și 1977). 6. Oraș în NE ins. Puerto Rico, centrul ad-tiv al acesteia, port la Oc. Atlantic; 437 mii loc. (2003). Aeroport. Nod de comunicații. Șantier naval. Ind. chimică, a mat. de constr. (ciment), textilă (țesături), de prelucr. a tutunului, farmaceutică, alim. (rom Bacardi, zahăr conserve). Rafinărie de petrol. Bijuterii. Important centru comercial, financiar și turistic. Exportă tutun, țigarete, cafea, zahăr. Universități (cea mai veche din 1903). Conservator; orchestră simfonică. Muzee de artă, de antichități și de arhitectură colonială (acesta din urmă amenajat în La Casa del Callejón). Bibliotecă (La Casa de Libro), 1955. Festival anual „Pablo Casals”. Catedrala San Juan de Baustita (1521-1540, completată în 1802); Biserica dominicană San José (1532), cea mai veche biserică din emisfera vestică; castelul-fortăreață San Felipe del Morro (sau El Morro, 1539, completat în 1787); forturile „La Fortaleza” (1533), „San Cristóbal” (1766-1772) și „San Geronimo” (1771-1778). Centrul istoric și castelul au fost incluse (în 1983) în Patrimoniul cultural universal. Fundat de exploratorul spaniol Juan Ponce de León în 1508, stăpânit de britanici în 1598, jefuit de olandezi în 1625 și atacat de britanici în 1797. Cucerit de americani în 1898, o dată cu ins. Porto Rico, în timpul Războiului americano-spaniol (1898); anexarea a fost confirmată prin Tratatul de Pace de la Paris (10 dec. 1898).

SAN JUAN DE LOS MORROS [san huán], oraș în Venezuela, la 80 km SV de Caracas, centrul ad-tiv al statului Guárico; 94 mii loc. (2001). Nod de comunicații. Piață agricolă (animale, bumbac, porumb, cafea, tutun).

SAN JUAN DE PASTO v. Pasto.

SANKT GALLEN [zankt gálən] (în fr. Saint-Gall; în it. San Gallo) 1. Oraș în NE Elveției, centrul ad-tiv al cantonului cu același nume, situat pe râul Steinach, în apropiere de L. Constanța, la 63 km E de Zürich; 70,4 mii loc. (2003). Nod feroviar. Ind. chimică, textilă (dantele, produse din lână și bumbac), a confecțiilor, sticlăriei și alim. (ciocolată, biscuiți, bere). Constr. de aparate chirurgicale. Broderii. Teatre. Sală de concerte; muzee. Biblioteca „Stifts”, în stil rococo (1758-1767), cu c. 2.000 de manuscrise și numeroase incunabule și cărți vechi; catedrală romano-catolică, în stil baroc (1755-1772). Turism. În anul 612 misionarii celți au întemeiat un schit, pe locul căruia, în c. 720 a fost ridicată o mănăstire benedictină, care, până în sec. 11, a fost cea mai importantă școală de educație din N Alpilor. Orașul actual s-a dezvoltat în jurul acestei mănăstiri, care s-a asociat Confederației helvetice în 1454, când a devenit o abație independentă. Mănăstire inclusă (în 1983) în Patrimoniul cultural universal. În 1803, orașul S.G. a devenit cap. cantonului omonim. Episcopie. romano-catolică. (din 1846). 2. Canton în NE Elveției, cuprinzând și o parte din lacurile Constanța (Konstanz) și Wallen; 2 mii km²; 455,1 mii loc. (2003). Centrul ad-tiv: Sankt Gallen. Creșterea bovinelor. Expl. și prelucr. lemnului. Produse textilă și alim. Pomicultură. Turism.

SAN LUIS 1. Oraș în partea centrală a Argentinei, centrul ad-tiv al prov. omonime, situat la poalele SV ale Sierrei de Córduba, la 241 km ESE de Mendoza; 152,9 mii loc. (2001). Nod rutier. Hidrocentrală. Fundat în 1596. 2. Prov. în partea centrală a Argentinei, pe Rio Salado, la poalele V și SV ale Sierrei de Córdoba; 76,7 mii km²; 367 mii loc. (2001). Centrul ad-tiv: San Luis. Expl. de wolfram, bazalt, granit, lemn și sare. Creșterea bovinelor. Culturi de porumb, sorg, floarea-soarelui, sparanghel ș.a.

SAN LUIS POTOSÍ 1. Oraș în centrul Mexicului, centrul ad-tiv al statului cu același nume, situat pe un platou din Sierra Madre Oriental, la 1.877 m alt., la 360 km NV de Ciudad de Mexico; 629,2 mii loc. (2000). Nod feroviar. Aeroport. Expl. de min. de argint, cupru, plumb, zinc și antimoniu. Ind. metalurgiei neferoase, chimică, textilă, încălțămintei, de prelucr. a lemnului (mobilă) și alim. Piață agricolă pentru cafea, tutun, trestie de zahăr, lemn. Universitate (1923), teatru, Piața Hidalgo. Catedrală în stil baroc colonial (1701); biserica Nuestra Señora del El Carmen (sec. 18), San Francisco y Guadalupe. Fundat de misionari franciscani în 1583, a devenit oraș în 1658. 2. Stat în partea centrală a Mexicului; 63,1 mii km²; 2,2 mil. loc. (2000). Centrul ad-tiv: San Luis Potosí. Expl. de min. neferoase. Expl. și prelucr. lemnului. Creșterea animalelor.

SAN MARINO, Serenisima Republică ~ (Serenissima Repubblica di San Marino), stat în S Europei, formând o enclavă în NE Pen. Italice; 61,19 km²; 28.8 mii loc. (2005). Limba oficială: italiana. Religia: creștină (romano-catolici 88,7%, penticostali 1,8%) 90,5%, alte religii atei 9,5%. Capitala: San Marino. Unul din ministatele Europei, S. m. are un relief de coline atașat sectorului nordic al munților Apenini, dominat de Monte Titano (739 m alt. max.) cu trei vârfuri calcaroase. Râul Marano se varsă în M. Adriatică la 18 km E, pe teritoriul Italiei. Climă mediteraneană cu temp. ce ajung vara la 30ºC, iarna coborând uneori până la -10ºC. Vegetația naturală forestieră (sub 4%) a fost practic înlocuită de plante de cultură și pajiști secundare. Sectorul serviciilor este dominant (c. 2/3 din populația activă) cu precădere turismul. Sectorul financiar-bancar a luat amploare în ultimele decenii, grație unei legislații liberale. Filatelia și numismatica contribuie și ele semnificativ la veniturile statului. Se cultivă grâu, orz, pomi fructiferi, viță de vie și se cresc mici efective de bovine și porcine. Ind. creată în ultimele decenii, este foarte diversă – confecții, pielărie, cauciuc sintetic, ciment, mobilă, textile, instrumente muzicale, coloranți, cosmetice, aparataj electric – dar cu producții reduse. Mai cunoscute sunt produsele din porțelan obținute la Borgo Maggiore. Întreaga energie necesară este importată din Italia, țară cu care S. m. alcătuiește din 1862, o uniune vamală. Infrastructura rutieră numără 252 km, gradul de motorizare fiind foarte ridicat; lipsesc căile ferate, iar legăturile aeriene externe (pe relația S. m. – Rimini, Italia) sunt mijlocite (în perioada de vară, în plin sezon turistic) de un heliport. Turismul beneficiază și el de poziția geografică de enclavă în terit. Italiei, una din destinațiile majore ale turismului mondial. Principalele zone și obiective: Capitala țării (Palazzo del Governo, Palazzo Valoni) – un adevărat oraș muzeu, cu biserici vechi (Basilica del Santo), fortificații din sec. 10-17, palate, grupuri statuare, muzee (inclusiv unul al autoturismelor de epocă), apoi orașul Borgo Maggiore (biserica San Antimo, palate, Muzeul filatelic și numismatic într-un palat din sec. 16 ș.a.), amenajările sportive (inclusiv un circuit de Formula 1). Moneda: 1 Euro = 100 cent. Balanța comercială este echilibrată. Export: produse electronice, mărci poștale, ceramică fină, articole de pielărie, vinuri, grâu, materiale de construcție, mobilă, lemn ș.a. Import: bunuri manufacturate diverse, produse petroliere, energie electrică, aur ș.a. Principalul partener este Italia (aproape 90% din întregul comerț exterior sanmarinez). – Istoric. Întemeiat ca oraș în anul 301 d. Hr. a devenit în 1263 republică independentă, recunoscută pe plan internațional de Congresul de la Viena (1814-1815). În mart. 1862 s-a instituit de facto protectoratul Italiei asupra rep. S. m. După 1945 S. m. a fost condusă de guverne de coaliție, formate din comuniști și socialiști. În 1971, protectoratul Italiei a încetat, statului S. m. recunoscându-i-se și dreptul de a bate monedă proprie. În 1988, aderă la Consiliul Europei; membru al O.N.U. (2 mart. 1992). La 1 ian. 2002, S. m. a înlocuit lira italiană ca monedă națională cu euro. Organul suprem al puterii este Marele Consiliu General, parlament unicameral ales pe cinci ani; acesta alege, din șase în șase ani, doi căpitani regenți, care sunt șefii statului și guvernului (Congresul Statului). Republică parlamentară. 2. Cap. Republicii San Marino; 4,4 mii loc. (2003, cu suburbiile). Emisiuni de mărci poștale. Monumente: ruinele a trei rânduri de fortificații (sec. 13-16), dominate de trei turnuri. Muzeu. Turism.

SAN MARTIN, José de (1778-1850), general și om politic argentinian. Unul dintre conducătorii luptei pentru independența coloniilor spaniole din America (1810-1826). A avut un rol important în eliberarea de sub dominația spaniolă a Argentinei și a republicilor Chile (1817-1818) și Perú (1821-1822). A primit titlul de „protector” al Perúlui. În urma unor neînțelegeri cu S. Bolivar, a emigrat în Franța (1822).

SAN MIGUEL v. San Diego.

SAN MIGUEL, oraș în ESE Rep. El Salvador, situat pe Rio Grande de San Miguel, la poalele E ale vulcanului San Miguel (2.130 m alt.), la 120 km ESE de San Salvador; centrul ad-tiv al departamentului omonim; 159,7 mii loc. (2000). Expl. de aur și argint. Centru comercial, Piață agricolă (porumb, bumbac, cafea, legume). Ind. chimico-farmaceutică, textilă, de prelucr. a maselor plastice, a bumbacului și a produselor agricole; produse din piele. Catedrală în stil colonial (sec. 18). Fundat în 1530 de spanioli. Distrus de un cutremur în 1917. Vulcanul San Miguel a erupt ultima oară în 1976.

SAN MIGUEL DE LA PALMA v. La Palma.

SAN MIGUEL DE TUCUMÁN (sau TUCUMÁN), oraș în partea de N a Argentinei, centrul ad-tiv al prov. Tucumán, situat la poalele E ale Sierrei del Aconquija (m-ții Anzi), pe Rio Salé (afl. al lui Rio Dulce), la 1.090 km NV de Buenos Aires; 625 mii loc. (2001). Ind. teztilă, de prelucr. a lemnului și a trestiei de zahăr. Piață agricolă (trestie de zahăr, cereale, animale). Universitatea Națională (1914). Muzee. Catedrală în stil colonial (sec. 18). Palat guvernamental. Fundat în 1565 de guvernatorul spaniol Diego de Villaroel, inițial pe Rio Tejar, la 96 km NE de locul actual, dar din cauza inundațiilor catastrofale din 1685, provocate de Rio Tejar, a fost mutat pe locul de astăzi. Din 1776 a făcut parte din Viceregatul Rio de la Plata. Aici, la 9 iul. 1816, José de San Martin a proclamat independența „Provinciilor unite de la Rio de la Plata” (numită mai târziu Argentina).

SAN MUREZZAN v. Saint-Moritz.

SAN PEDRO DE MACORÍS, oraș în SE Rep. Dominicane, port la M. Caraibilor, situat la gura de vărsare a lui Rio Higuamo, la 64 km de Santo Domingo, centrul ad-tiv al provinciei omonime; 124,7 mii loc. (2002). Aeroport. Exportă zahăr, melasă, lemn și animale. Ind. textilă, de prelucr. a lemnului și a tutunului, cosmetică și alim. (zahăr, alcool). Universitate (1970).

SAN PEDRO SULA, oraș în NV Hondurasului, situat pe Rio Chamelec, în apropiere de granița cu Guatemala, la 160 km NV de Tegucigalpa; 439,1 mii loc. (2001). Aeroport. Port fluvial. Ind. siderurgică, chimico-farmaceutică, de prelucr. a maselor plastice, tutunului și a lemnului (mobilă), cimentului sticlăriei, textilă, hârtiei și alim. (zahăr, bere). Producție de biciclete și de articole electrice. Centru comercial. Piață agricolă (trestie de zahăr, orez, porumb, cartofi dulci, cassava, animale). Distrus în mare parte de un uragan în 1974. Fundat inițial de spanioli în 1536, orașul a fost refăcut în mai multe rânduri.

SAN PIETRO IN VATICAN, bazilică în Roma, lângă Palatul Vaticanului. Cea mai mare bazilică creștină, a cărei primă formă a fost ridicată de Constantin cel Mare și consacrată în 326. În 1452 papa Nicolae V îi încredințează refacerea lui B. Rossellino. Lucrările, întrerupte în 1455, sunt reluate din inițiativa papei Iuliu II care-i încredințează lui Bramante continuarea bazilicii gândită ca un edificiu în formă de cruce grecească și cupolă centrală. Un nou proiect este propus de Rafael în 1514. O dată cu Michelangelo și B. Peruzzi (1547) este reluat proiectul lui Bramante. G. della Porta și D. Fontana ridică (1588-1589), marea cupolă concepută de Michelangelo. Bazilica a fost consacrată în timpul papei Urban VIII (1626). În fața altarului principal se află grandiosul baldachin în bronz al lui Bernini, iar la intrare „Pietà” lui Michelangelo. Bazilica adăpostește mormintele mai multor suverani pontifi.

SAN QUINTIN, ghețar în m-ții Anzi (Chile); 56 km lungime; 6 km lățime.

SAN RAFAEL, parc național în partea de S a Rep. Chile, situat pe țărmul Oc. Pacific; 5.900 km². Declarat parc în 1945. Include laguna SanRafael, un fiord de 16 km lungime, între pen. Taitao și continent, canioane, elemente de floră și faună rare.

SAN REMO sau SANREMO, oraș în NV Italiei (Liguria), situat pe Riviera dei Fiori a M. Mediterane, la poalele Alpilor Maritimi, la 122 km SV de Genova, în apropiere de granița cu Franța; 50,8 mii loc. (2003). Renumită stațiune balneară estivală (din 1861) pe Riviera italiană. Piață pentru flori. Festival anual național de muzică ușoară (din 1951). Hoteluri, vile, pensiuni. Cazino. Catedrala romanică San Siro (sec. 13-14). Turism. – Conferința de la ~, conferință internațională (19-26 apr. 1920). Au participat: Franța, Marea Britanie, Italia, Japonia; observator: S.U.A.; invitați: Belgia și Grecia. S-a discutat proiectul tratatului de pace cu Turcia, repartizarea mandatelor Societății Națiunilor asupra țărilor arabe, îndeplinirea de către Germania a prevederilor militare ale tratatului de la Versailles, poziția Aliaților față de Rusia Sovietică.

SAN SALVADOR, cap. Rep. El Salvador, situată în partea central-vestică a țării, pe Rio Ace Chaute, la 11 km V de vulcanul San Salvador, la 32 km de țărmul Oc. Pacific; 485,8 mii loc. (2001). Nod feroviar și rutier pe șoseaua panamericană. Aeroportul Comalpa (1970). Pr. centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-științific, și turistic al țării. Ind. chimico-farmaceutică, de prelucr. a lemnului, textilă (țesături), a confecțiilor, pielăriei și încălțămintei, cosmeticii, mat. de constr. (ciment) și alim. (zahăr, bere, lichior, țigarete, brânzeturi). Două universități (cea mai veche din 1841). Observator astronomic. Bibliotecă națională. Muzeu național al științelor și industriei (1883); Muzeu național (1940). Grădină botanică. Catedrală (sec. 19). Palat național (1907-1920). Fundat în 1525 de către conchistadorul spaniol Pedro de Alvarado în apropiere de Suchitito și mutat în 1528 pe locul actual (32 km SV de vatra inițială) de către conchistadorul Don Jorje de Alvarado (fratele fondatorului). Declarat oraș în 1546, a devenit cap. statului independent El Salvador în 1821, apoi a Federației Provinciilor Unite ale Americii (1831-1838) și a Rep. El Salvador (din 1841). Ruinat adesea de erupțiile vulcanului San Salvador (1.960 m alt., craterul are 1.000 m ad.) a cărei ultimă manifestare a avut loc în 1917. Distrus aproape în întregime de cutremurele din 1854, 1873, 1917 și 1986. La 19 km E de oraș se află lacul Ilopango, cu stațiunea balneară estivală omonimă.

SAN SALVADOR DE JUJUY, oraș în NNV Argentinei, centrul ad-tiv al prov. Jujuy, situat la poalele E ale m-ților Anzi, la 1.220 m alt., pe valea râului Jujuy; 230,9 mii loc. (2001). Aeroport. Prelucr. produselor agricole. Turism. Catedrală (1606). Fundat în 1593 de Francisco de Argañarás y Murguia.

SAN SEBASTIAN (în limba bască: DONOSTIA), oraș în N Spaniei (Țara Bascilor), port la G. Biscaya (Oc. Atlantic), situat la gura de vărsare a lui Rio Urumea, la 77 km E de Bilbao și la 16 km V de granița cu Franța; 178,3 mii loc. (2001). Șantier naval. Ind. metalurgică, chimică, textilă, a mat. de constr. (ciment), electronică (casetofoane), alim. (bere, ciocolată), de prelucr. a cauciucului, a lemnului și a tutunului, sticlăriei, hârtiei ș.a. Pescuit. Stațiune balneoclimaterică (plaja La Concha). Festivaluri internaționale anuale (al filmului și jazzului). Cazino. Faimoasele regate în G. La Concha. Bisericile San Vicente (1507), în stil gotic, și Santa Maria (1743-1764), în stil baroc. Fosta mănăstire San Telmo (1531-1551) în care astăzi este amenajată o secție a muzeului basc de etnografie. Catedrală neogotică. Palat regal (sec. 16), fostă reșed. de vară a Curții regale spaniole. Menționat documentar, prima oară, în 1014, a primit dreptul de oraș (în c. 1175) de la regele Navarrei Sancho VI cel Înțelept. În 1813 a suferit mari distrugeri de pe urma incendiilor izbucnite după ce a fost cucerit de forțele anglo-portugheze de la francezi.

SAN STEFANO, localit. în Turcia europeană, pe malul str. Bosfor, la 11 km V de Istanbul. S.S. este denumirea italiană a localit. Yeșilkoy. Aeroportul internațional „Atatürk”. Aici s-a semnat, la 19 febr./3 mart. 1878, Tratatul de Pace care încheia Războiul Ruso-Româno-Turc din 1877-1878. Prevedea, printre altele, recunoașterea independenței Serbiei, Muntenegrului, României și autonomia Bulgariei, Bosniei și Herțegovinei. Tratatul de la S.S. a fost revizuit de către Congresul de la Berlin (13 iun. -13 iul. 1878).

SAN TOMÉ DE GUYANA v. Ciudad Guyana.

SAN YU, U (1919-1996), general și om politic din Uniunea Myanmar. Președinte al Consiliului de Stat (șef al statului) al Uniunii Myanmar (1981-1988).