Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
SAPROFÍT, -Ă, saprofiți, -te s. n., adj. (Organism vegetal sau microorganism) care își procură hrana din substanțe organice în descompunere. [Var.: saprofítă s. f.] – Din fr. saprophyte.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SAPROFÍT, -Ă adj., s.n. (Organism vegetal, microorganism) care trăiește pe corpuri organice în descompunere. [< fr. saprophyte, cf. gr. sapros – putred, phyton – plantă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SAPROFÍT, -Ă adj., s. n. / saprofítă s. f. (microorganism, plantă) care crește pe substanțe organice în descompunere. (< fr. saprophyte)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
saprofít adj. m. (sil. -pro-), pl. saprofíți; f. sg. saprofítă, pl. saprofíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
saprofít s. n. /saprofítă s. f. (sil. -pro-), pl. saprofíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SAPROFÍTĂ s. f. v. saprofit.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SAPROFÍT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre microorganisme) Care se dezvoltă în substanțe organice în descompunere. [Sil. sa-pro-] /<fr. sapriphyte
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)