SATISFĂCĂTÓR, -OÁRE, satisfăcători, -oare, adj. Care satisface; mulțumitor; îndestulător; acceptabil. – Satisface + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SATISFĂCĂTOR, -OÁRE adj. Îndestulător; mulțumitor. [< satisface + -(ă)tor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SATISFĂCĂTÓR, -OÁRE adj. îndestulător; mulțumitor. (< satisface + -/ă/tor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SATISFĂCĂTÓR adj. 1. v. acceptabil. 2. v. suficient.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Satisfăcător ≠ nemulțumitor
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
satisfăcătór adj. m., pl. satisfăcătóri; f. sg. și pl. satisfăcătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SATISFĂCĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și adverbial Care satisface. Răspuns ~. /a satisface + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink