SCARIFICATÓR, scarificatoare, s. n. 1. Mașină agricolă prevăzută cu mai multe cuțite subțiri dispuse vertical, care servește la afânarea pământului cu scopul de a asigura pătrunderea aerului la rădăcina plantelor. 2. Mașină rutieră prevăzută cu colți de oțel, cu ajutorul căreia se scormonește suprafața unui teren sau a unei șosele în refacere pentru a ușura executarea lucrărilor ulterioare. 3. Instrument medical format din mai multe lame tăioase acționate de un resort, folosit pentru crestarea superficială a pielii în scopuri terapeutice, pentru vaccinări etc. – Din fr. scarificateur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SCARIFICATÓR s.n. 1. Mașină rutieră folosită pentru scarificarea șoselelor. ♦ Mașină echipată cu cuțite-gheare care se folosește pentru afânarea adâncă a pământului, în special a pășunilor și a fânețelor. 2. Instrument chirurgical folosit pentru incizii superficiale în piele. [< fr. scarificateur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SCARIFICATÓR s. f. 1. mașină rutieră pentru scarificarea șoselelor. 2. mașină echipată cu cuțite-gheare, pentru afânarea adâncă a pământului, a pășunilor și fânețelor. 3. instrument pentru incizii superficiale în piele. (< fr. scarificateur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
scarificatór s. n., pl. scarificatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SCARIFICATÓR ~oáre n. 1) (în lucrările agricole) Mașină pentru scarificarea terenurilor cultivate. 2) (în lucrările rutiere) Mașină pentru scarificarea unei șosele sau a unui drum în refacere. 3) (în medicină) Instrument chirurgical pentru scarificarea pielii bolnavilor. /<fr. scarificateur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink