SCHIZOÍD, -Ă, schizoizi, -de, adj., s. m. și f. (Med.) (Om) predispus la schizofrenie; (rar) schizotim. – Din fr. schizoïde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SCHIZOÍD, -Ă adj. (Despre o constituție mintală) Predispus spre schizofrenie; (despre o personalitate) care se caracterizează printr-un comportament bizar, înclinat spre izolare, spre viață interioară; schizotim. [Pron. -zo-id. / < fr. schizoïde].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SCHIZOÍD, -Ă I. adj. 1. (despre o constituție mintală) predispus spre schizofrenie. 2. (despre stări mintale) care caracterizează temperamentul schizotimic și schizofrenia. II. s. m. f. persoană cu constituție schizoidă (I). (< fr. schizoïde)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
schizoíd adj. m., pl. schizoízi; f. sg. schizoídă, pl. schizoíde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink