SCLAVÍE, sclavii, s. f. Stare, condiție de sclav; sclavaj, robie. ♦ Fig. Stare de totală dependență politică, socială și economică în care este ținută o țară, o categorie socială, un individ. – Sclav + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SCLAVÍE s.f. Stare, condiție de sclav; robie; sclavaj. ♦ (Fig.) Stare de dependență politică, socială și economică în care este ținută o țară, o clasă socială, un individ. [Gen. -iei. / < sclav + -ie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SCLAVÍE s. f. 1. stare, condiție de sclav; robie, sclavaj. 2. starea cuiva care se află sub o stăpânire tiranică. 3. (fig.) dependență totală. (< sclav + -ie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SCLAVÍE s. 1. aservire, robie, sclavaj. (Stare de ~.) 2. v. robie. 3. v. captivitate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sclavíe s. f., art. sclavía, g.-d. art. sclavíei; pl. sclavíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SCLAVÍE ~i f. 1) Stare de sclav; situație de rob; robie. 2) fig. (despre țări, clase, persoane) Situație de dependență totală; robie. [G.-D. sclaviei] /sclav + suf. ~ie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink