Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
SCOFÂLCÍ, scofâlcesc, vb. IV. Refl. 1. A slăbi foarte mult, a avea obrajii descărnați, a ajunge să i se vadă oasele; p. ext. a îmbătrâni sau a părea bătrân. ◊ Tranz. Boala l-a scofâlcit. 2. Fig. (Despre obiecte) A se strâmba, a se deforma, a se încovoia, a se turti; a se coșcovi, a se scoroji. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SCOFÂLCÍ vb. a se descărna. (Obrazul i s-a ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SCOFÂLCÍ vb. v. burduși, coji, coșcovi, defor-ma, scoroji, strâmba.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
scofâlcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scofâlcésc, imperf. 3 sg. scofâlceá; conj. prez. 3 sg. și pl. scofâlceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A SCOFÂLCÍ ~ésc tranz. A face să se scofâlcească. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE SCOFÂLCÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A se trage la față prin slăbire excesivă. 2) (despre obiecte din lemn, carton, piele etc.) A-și pierde forma inițială (din cauza căldurii sau/și a vechimii); a se deforma prin încovoiere; a se scorogi. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)