Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
SCORBOROȘÍT, -Ă, scorboroșiți, -te, adj. Scorburos. – V. scorboroși.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SCORBOROȘÍT, -Ă, scorboroșiți, -te, adj. (Rar) Scorburos, putregăios. – Din scorboros + suf. -it.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
SCORBOROȘÍT adj. v. cariat, găunos, găurit, scorburos, stricat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
scorboroșít, scorboroșítă, adj. 1. (reg.; despre copaci sau trunchiuri de copaci) scorburos, găunos, scorburit, bortos, bustihos, buturos. 2. (reg.; despre dinți, măsele) cariat. 3. (înv.; despre pământ, munți) adâncit, afundat, cu văgăuni, peșteri și râpe. 4. (fig.; reg.; despre sunete) înfundat, surd, înăbușit.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
SCORBOROȘÍ, pers. 3 scorboroșește, vb. IV. Refl. (Despre trunchiurile copacilor) A deveni scorburos. – Din scorboros.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE SCORBOROȘÍ pers. 3 se ~éște intranz. (despre copaci) A se face scorburos; a deveni boșturos. /Din scorburos
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SCORBOROȘÍ vb. v. caria, găunoși, găuri, strica.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
scorboroșí vb., ind. prez. 1 sg. scorboroșésc, 3 sg. scorboroséște, imperf. 3 sg. scorboroșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. scorboroșeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink