SCURSÚRĂ, scursuri, s. f. 1. Apă sau alt lichid (murdar) care se scurge dintr-un loc. 2. Loc pe unde își face drum o apă curgătoare; făgaș. 3. Epitet pentru un om de nimic, decăzut; lepădătură. – Scurge + suf. -ură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SCURSÚRĂ s. (depr.) adunătură, gloată, strânsură, șleahtă, (Ban.) zbor. (Nu e decât o ~ de neispră-viți.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SCURSÚRĂ s. v. albie, blenoragie, curs, diaree, dizenterie, făgaș, gonoree, leucoree, matcă, prelingere, scurgere, vad, vărsare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
scursúră s. f., g.-d. art. scursúrii; pl. scursúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SCURSÚRĂ ~i f. Lichid care se scurge. /scurs + suf. ~ură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink