Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: scuti (verb tranzitiv) , scutire (substantiv feminin)   
SCUTÍRE, scutiri, s. f. Acțiunea de a scuti și rezultatul ei. ♦ Privilegiu acordat cuiva de a nu presta anumite servicii, de a nu plăti anumite dări etc.; (concr.) document, act care conține un asemenea privilegiu. – V. scuti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SCUTÍRE s. 1. v. absolvire. 2. dispensă, (înv.) scuteală, scutință. (~ de armată.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SCUTÍRE s. v. apărare, ocrotire, protecție, sprijin.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
scutíre s. f., g.-d. art. scutírii; pl. scutíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SCUTÍ, scutesc, vb. IV. Tranz. 1. A dispensa pe cineva de anumite îndatoriri, sarcini, a nu supune la anumite obligații. ♦ Refl. A cere, a solicita să fie dispensat de o obligație. S-a scutit la ora de sport. 2. A feri sau a scăpa pe cineva de ceva neplăcut; a cruța, a menaja. ♦ A lăsa în pace, a nu plictisi pe cineva. – Din scut.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SCUTÍ ~ésc tranz. A elibera de îndatoriri. ~ de impozit.~ește-mă, te rog! lasă-mă, te rog, în pace; slăbește-mă, te rog! /Din scut
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SCUTÍ vb. 1. v. absolvi. 2. a dispensa. (Îl ~ de gimnastică.) 3. a slăbi. (~-mă cu întrebările!)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SCUTÍ vb. v. adăposti, apăra, ascunde, dosi, feri, mistui, ocroti, păstra, păzi, proteja.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
scutí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scutésc, imperf. 3 sg. scuteá; conj. prez. 3 sg. și pl. scuteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)