SCĂRMĂNEÁLĂ, scărmăneli, s. f. (Fam.) Bătaie, păruială, scărmănătură; ceartă. – Scărmăna + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
scărmăneálă, scărmănéli, s.f. 1. (reg.) scărmănat. 2. (pop. și fam.) scărmănătură, scărmeniș. 3. (fig.; reg.) cercetare, analiză minuțioasă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
scărmăneálă s. f., g.-d. art. scărmănélii; pl. scărmănéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SCĂRMĂNEÁLĂ ~éli f. : A mânca ~ a fi bătut. /a (se) scărmăna + suf. ~eală
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink