SECTÓR, sectoare, s. n. 1. (Mat.) Porțiune dintr-un plan limitată de două drepte concurente și de arcul unei curbe cuprins între cele două drepte; mulțimea punctelor din interiorul unei sfere, situată în interiorul conului având ca bază un cerc mic al sferei, iar ca vârf centrul sferei. ♦ (Tehn.) Organ de mașină în formă de cerc, de roată (dințată). 2. Fiecare dintre zonele corespunzătoare unei delimitări de orice natură a unei suprafețe; porțiune limitată dintr-o suprafață. ♦ Zonă de acțiune a unei unități militare. ♦ Subîmpărțire administrativă în cadrul unui oraș mai mare. 3. Domeniu sau ramură de activitate. – Din fr. secteur, lat. sector, -oris.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SECTÓR s.n. 1. (Mat.) Porțiune dintr-un plan mărginită de două raze concurente și de arcul unei curbe cuprins între cele două raze. ♦ Piesă în formă de sector de cerc. 2. Parte, porțiune limitată dintr-o suprafață. ♦ (Mil.) Zona de acțiune a unei unități. 3. Domeniu sau ramură de activitate. ♦ Diviziune, parte, domeniu în cadrul economiei sau al unor unități administrativ-teritoriale. ♦ Sector social-economic = parte a economiei bazată pe o anumită formă de proprietate asupra mijloacelor de producție. [Cf. fr. secteur, rus. sektor, lat. sector < secare – a tăia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SECTÓR s. n. 1. (mat.) porțiune dintr-un cerc între două raze concurente. ◊ piesă sau organ de mașină în formă de sector de cerc. 2. porțiune limitată dintr-o suprafață. ◊ (mil.) zona de acțiune a unei unități. ◊ porțiune dintr-un drum care intră în raza unei unități de construcție sau de întreținere. 3. domeniu, ramură de activitate. ◊ diviziune, parte, domeniu în cadrul economiei sau al unor unități administrativ-teritoriale. ♦ ~ social-economic = parte a economiei bazată pe o anumită formă de proprietate asupra mijloacelor de producție. (< fr. secteur, lat. sector)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SECTÓR s. 1. v. zonă. 2. parte, porțiune. (Un ~ al pieței era destinat desfacerii brânzeturilor.) 3. cvar-tal, microraion. (Un ~ într-un oraș.) 4. v. branșă. 5. v. domeniu. 6. arie, compartiment, domeniu, sferă. (~ de aplicare.) 7. cadru, cerc, câmp, domeniu, sferă, tărâm, zonă. (~ de preocupări.) 8. domeniu, resort, serviciu. (În ~ul public s-au făcut mari progrese.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sectór s. n., pl. sectoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SECTÓR1 ~oáre n. mat. Porțiune dintr-un plan limitat de două raze și de arcul dintre ele. ~ de cerc. /<fr. secteur, lat. sector, germ. Sektor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SECTÓR2 ~oáre n. 1) Subdiviziune administrativ-teritorială într-un oraș. 2) Domeniu de activitate; compartiment. ~ economic. 3) Zonă de acțiune a unei unități militare. /<fr. secteur, lat. sector, germ. Sektor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SECTORUL AGRICOL ILFOV v. Ilfov (2).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink