SELACIÁN, selacieni, s. m. (La pl.) Subclasă de pești marini cu scheletul cartilaginos, cu coada împărțită în două părți inegale, cu corpul acoperit cu solzi și cu țepi; (și la sg.) pește din această subclasă. ♦ (Adjectival) Pește selacian. [Pr.: -ci-an] – Din fr. sélacien.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SELACIÁN s. (IHT.) plagiostom. (Rechinul este un ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
selacián s. m. (sil. -ci-an), pl. selaciéni (sil. -ci-eni)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink