SEMÍTIC, -Ă, semitici, -ce, adj. Semit (2). – Din fr. sémitique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SEMÍTIC, -Ă adj. Care aparține semiților, referitor la semiți. [< fr. sémitique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SEMÍTIC, -Ă adj. care aparține semiților; semit. ♦ limbi če = grup de limbi vorbite în Asia occidentală și Africa de nord (araba, ebraica, egipteana). (< fr. sémitique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SEMÍTIC adj. semit. (Populație ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
semític adj. m., pl. semítici; f. șg. semítică, pl. semítice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SEMÍTIC ~că (~ci, ~ce) Care aparține semiților. ◊ Limbi ~ce ramură a limbilor afro-asiatice. /<fr. sémitique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink