SEMIZÉU, semizei, s. m. (Mitol.) Zeitate de rang inferior; erou născut dintr-un zeu și o muritoare sau dintr-o zeiță și un muritor. – Semi- + zeu (după fr. demi-dieu).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SEMIZÉU s.m. Erou mitologic născut dintr-un zeu și o muritoare sau dintr-o zeiță și un muritor. [< semi- + zeu, fr. demidieu, cf. it. semidio < lat. semideus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SEMIZÉU s. m. (mit.) erou născut dintr-un zeu și o muritoare sau dintr-o zeiță și un muritor. (după fr. demi-dieu)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
semizéu s. m. zeu
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SEMIZÉU ~i m. (în mitologia antică) Persoană născută dintr-o zeitate și o ființă pământeană; erou. /semi- + zeu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink