SEMNIFICATÍV, -Ă, semnificativi, -e, adj. 1. Care exprimă (cu claritate) ceva, care are înțeles precis, care scoate în evidență ceva; care are o anumită semnificație. 2. Care exprimă ceva, care este concludent, fără a fi nevoie de vorbe; care face aluzie la ceva, plin de înțeles; expresiv. 3. Care are însemnătate; important. – Din fr. significatif (după semnifica).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SEMNIFICATÍV, -Ă adj. 1. Cu un înțeles precis, care arată ceva clar. 2. Care are o semnificație, un înțeles (ascuns), un tâlc; care arată ceva fără a fi nevoie de vorbe; expresiv. 3. Însemnat, important. [După fr. significatif, it. significativo].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SEMNIFICATÍV, -Ă adj. 1. care scoate ceva în evidență, cu un înțeles precis. 2. care are o semnificație, plin de înțeles, cu tâlc; expresiv. 3. însemnat; important. (după fr. significatif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SEMNIFICATÍV adj. 1. revelator, (înv.) spunător. (Notă, trăsătură ~.) 2. caracteristic, (fig.) simptomatic. (Un fapt ~.) 3. evocativ, evocator, expresiv, nuanțat, pitoresc, plastic, pregnant, sugestiv, viu, (fig.) colorat. (O descriere ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Semnificativ ≠ nesemnificativ
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
semnificatív adj. m., pl. semnificatívi; f. sg. semnificatívă, pl. semnificatíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SEMNIFICATÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care exprimă cu claritate precisă; cu înțeles precis. 2) Care vorbește de la sine; plin de înțeles; grăitor; elocvent. 3) rar Care prezintă valoare; de anumită importanță; important; însemnat. /<fr. significatif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink