Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
SERTÁR, sertare, s. n. 1. Parte a unei mobile (birou, scrin etc.) în formă de cutie, care se poate trage în afară. 2. Organ de mașină care, prin deplasările sale, permite intrarea și ieșirea agentului motor (abur, aer comprimat etc.) în și din cilindrul unui motor. ♦ Element în formă de placă folosit la construcția unor robinete pe care le închide și le deschide, deplasându-se într-o mișcare de translație în lungul axei lui; vană. [Var.: saltár s. n.] – Din ngr. sirtári.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SERTÁR s. 1. (franțuzism rar) tiroar, (înv. și reg.) sicriu, (Ban. și Transilv.) ladă, (Transilv.) pui, puiuc, (Transilv. și Ban.) pult, (Bucov., Mold. și Transilv.) șufladă. (~ul mesei.) 2. cutie. (~ de la tejghea.) 3. (TEHN.) registru, șuber, ventil. (~ la o conductă.) 4. (TEHN.) vană. (~ pentru reglarea circulației unui fluid.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sertár (-re), s. n. – Cutie, parte a unei mobile care se trage afară. – Var. sărtar, săltar. Mr. sirtare. Ngr. συράτί (Cihac, II, 694; Densusianu, Rom., XXXIII, 286; Graur, BL, V, 77).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
sertár s. n., pl. sertáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SERTÁR ~e n. 1) Ladă mică la o mobilă care se poate trage în afară. 2) Organ de mașină care, printr-o mișcare de alunecare, deschide și închide secțiunea de acces al unui fluid. /<ngr. syrtari
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)