Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: sfârtica (verb tranzitiv) , sfârticare (substantiv feminin)   
SFÂRTICÁRE, sfârticări, s. f. Acțiunea de a sfârtica și rezultatul ei. – V. sfârtica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
sfârticáre s. f., g.-d. art. sfârticării; pl. sfârticări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SFÂRTICÁ, sfấrtic, vb. I. Tranz. A sfâșia, a rupe în bucăți. [Var.: sfârtecá vb. I] – Lat. *exfracticare (< fractus).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SFÂRTÍCA sfârtic tranz. A rupe în bucăți (cu mâinile, cu dinții, cu colții, cu ghearele etc.); a sfâșia. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
sfârticá vb., ind. prez. 1 sg. sfârtic, 3 sg. și pl. sfârtică
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)