SFIDĂTÓR, -OÁRE, sfidători, -oare, adj. Care sfidează; de sfidare. – Sfida + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SFIDĂTÓR, -OÁRE adj. Care sfidează. [< sfida + -(ă)tor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SFIDĂTÓR, -OÁRE adj. care sfidează. (< sfida + -tor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SFIDĂTÓR adj. 1. provocator. (Un gest ~.) 2. v. obraz-nic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sfidătór adj. m., pl. sfidătóri; f. sg. și pl. sfidătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SFIDĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și adverbial Care sfidează; cu dispreț. /a (se) sfida + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink