Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
SFINȚÍE, sfinții, s. f. (În forma articulată și urmat de un adjectiv posesiv) Epitet sau titlu de respect care se dă clericilor, sfinților și (rar) lui Dumnezeu. – Sfânt + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SFINȚÍE s. v. biserică, casa domnului, lues, sfințenie, sifilis.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Sfințía Sa loc. pr., g.-d. Sfințíei-Sále, pl. Sfințíile Lor
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
Sfințía Ta loc. pr., g.-d. Sfințíei Tále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
Sfințía Voástră loc. pr., g.-d. Sfințíei Voástre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
Sfințíile Voástre (-ți-i) loc. pr.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
Sfințíile lor s. f. pl. art. + pr.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)