SFRANCIÓC s. m. v. sfrâncioc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
sfrancióc (-ci), s. m. – Pasăre (Lanius collurio, L. excubitor). – Var. (s)franciog, (s)frîncioc, (s)frînciog, sfîrcioc, Banat sprînciog. Sb., cr. svračak (Cihac, II, 341).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
SFRÂNCIÓC, sfrâncioci, s. m. (Ornit.; la pl.) Gen de păsări răpitoare, călătoare, insectivore, din ordinul paseriformelor, mai mari decât vrăbiile, cu cioc încovoiat și cu gheare puternice (Lanius); (și la sg.) pasăre care face parte din acest gen. ◊ Sfrâncioc mare = pasăre cenușie pe spate, alburie pe pântece, cu pete negre pe coadă, pe aripi și în dreptul ochilor; lupul-vrăbiilor (Lanius excubitor). [Var.: sfrancióc s. m.] – Din scr. svračak.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SFRÂNCIÓC ~ci m. Pasăre migratoare de pradă, de talie medie, cu cioc scurt și încovoiat la vârf, cu gheare ascuțite, puternice, și cu coadă lungă; lupul-vrăbiilor. /<sb. svrațak
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SFRANCIOC RÓȘU s. v. codălbiță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SFRÂNCIÓC s. (ORNIT.) 1. (Laninus excubitor) berbecel, lupul-vrăbiilor, (reg.) berbecuț, șoimuț, țăcăitoare, capra-d******i. 2. (Lanius collurio) (reg.) berbecel, codălbiță, șofran.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sfrâncióc s. m., pl. sfrâncióci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink