Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: sfredeluș (substantiv masculin) , sfredeluși (verb tranzitiv)   
SFREDELUȘÍ, sfredelușésc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A sfredeli (1); fig. a rezolva o dificultate (în chip dibaci), a face învârteli. – Din sfredeluș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SFREDELUȘÍ vb. v. găuri, perfora, scobi, sfredeli, străpunge.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sfredelușí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sfredelușésc, imperf. 3 sg. sfredelușeá; conj. prez. 3 sg. și pl. sfredelușeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SFREDELÚȘ, sfredeluși, s. m. I. Diminutiv al lui sfredel (1). II. 1. (Ornit.) Pitulice. 2. (Entom.; și în sintagma sfredelușul lemnului) Larva răchitarului. – Sfredel + suf. -uș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SFREDELÚȘ s. 1. (TEHN.) burghiaș, (reg.) sfredelaș, sfredeleac, sfredelecaș, sfredelecuț. 2. (ENTOM.) sfredel. (~ul este omida fluturelui numit răchitar.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SFREDELÚȘ s. v. codobatură, ochiul-boului, pitulice, prundar, prundaș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sfredelúș s. m., pl. sfredelúși
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)