SIBÍLIC, -Ă, sibilici, -ce, adj. (Adesea adverbial) De sibilă, profetic; p. ext. enigmatic, vag, neclar; sibilin. – Din fr. sibyllique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SIBÍLIC, -Ă adj. (Adesea adv.) De sibilă; profetic; sibilin, sibilinic; (p. ext.) enigmatic, vag. [Cf. fr. sibyllique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SIBÍLIC, -Ă adj. (și adv.) de sibilă; profetic; sibilin(ic); (p. ext.) enigmatic, vag. (< fr. sibyllique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SIBÍLIC adj. v. ascuns, criptic, enigmatic, misterios, ocult, prevestitor, profetic, secret, tainic, vizionar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sibílic adj. m., pl. sibílici; f. sg. sibílică, pl. sibílice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SIBÍLIC ~că (~ci,~ce) și adverbial 1) Care ține de sibile; propriu sibilelor. 2) Care conține o enigmă; enigmatic; misterios; tainic. /<fr. sibyllique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink