SÍLVĂ, silve, s. f. (Rar) Pădure. – Din lat. silva.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SÍLVĂ s.f. (Silv.) Unitate de măsură convențională, egală cu un metru cub, care stă la baza unui tarif unic de cubaj, folosită în silvicultură. [< lat. silva – pădure].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SÍLVĂ s. f. unitate de măsură convențională, de 1 m3, care stă la baza unui tarif unic de cubaj, în silvicultură. (< lat. silva)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SÍLVĂ s. v. codru, pădure.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sílvă s. f., g.-d. art. sílvei; pl. sílve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SÍLVĂ ~e f. rar Întindere mare de teren acoperită cu arbori; pădure. /<lat. silva
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PUIUL SÍLVEI s. v. vasilcă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink